Roata emoțiilor sau cum să-ți ajuți copilul să-și înțeleagă propriile emoții

Ce facem atunci când copilul nostru zâmbește și se bucură? Ne bucurăm alături de el. Dar cum reacționăm atunci când copilul are un tantrum, o criză de furie? Mai ales dacă suntem într-un magazin? Ne panicăm. Vrem să-l facem să înceteze cât mai rapid posibil. Ne este rușine de comportamentul lui. Și, într-un final, ne enervăm și noi pe copil.

Poate că noi nu suntem genul acesta de părinți, dar, cu siguranță, am văzut părinți care atunci când vor să-și calmeze copilul îi spun: „Nu este frumos” sau „Este rușine”. Adică, exact așa cum a fost crescută generația noastră.

Putem observa, așadar, că ne este mai greu să gestionăm emoțiile negative ale copiilor decât pe cele pozitive. Oare de ce întâmplă așa? Dacă te-am făcut curioasă, te invit să citești mai departe acest articol.

Emoțiile copiilor și cum le înțelegem

Un posibil motiv pentru faptul că tolerăm mai bine emoțiile pozitive poate fi faptul că exprimarea acestor emoții se întâmplă, de obicei, prin comportamente plăcute, agreate de societate. Un alt motiv este că, de cele mai multe ori, noi observăm doar comportamentul și uităm de emoția din spatele acestuia.

De câte ori n-am auzit părinți spunând: „Ești un copil rău”? Sau „Faci asta numai ca să mă provoci”? Fără să fie conștienți de asta, acești părinții pun etichete atunci când copilul nu se comportă așa cum se așteaptă ei.

Ce este de făcut în cazurile de mai sus? A cunoaște roata emoțiilor poate fi un prim pas. Un prim pas în dezvoltarea inteligenței emoționale și gestionării emoțiilor, atât ale noastre, cât și ale copiilor. De ce? Pentru că această roată sistematizează și grupează emoțiile pentru a le putea identifica mai ușor.

În general, ca oameni utilizăm un spectru mai limitat în a ne defini emoțiile pe care le simțim: fericire, tristețe, furie, frică, entuziasm, iubire, dezamăgire.

Probabil cunoști și tu unele persoane care se enervează greu sau care explodează foarte ușor ori altele care sunt mereu dezamăgite, nemulțumite și se plâng constant de viață, de oameni, de conducători, de lumea în care trăim?

Sau poate cunoști persoane care se entuziasmează cu ușurință, care sunt foarte optimiști și mereu văd doar partea plină a paharului? Întrebarea care survine aici este ce îi determină pe acei oameni să fie așa. Să fie o trăsătură de personalitate sau un comportament învățat?

Un al doilea aspect este să înțelegem că în spatele oricărui comportament neplăcut sau care ne provoacă stă o emoție, o durere, care caută empatie, înțelegere și acceptare.

După cum am mai spus, roata emoțiilor ne poate ajuta să ne cunoaștem emoțiile și să le înțelegem. De dezvoltarea noastră personală depinde modul în care reușim să-l ajutăm pe copilul nostru să-și exprime emoțiile într-un mod agreat de societate, de cei din jur și care să-i servească atât în prezent, cât și pe viitor.

Spre exemplu, e natural să fim furioși. Iar dacă vrem să creștem un copil echilibrat din punct de vedere socio-emoțional, atunci ar fi bine să-l învățăm diverse metode prin care poate să-și exprime emoțiile, mai ales pe cele pe care le considerăm negative.

Adică dincolo de trăsăturile de personalitate, modul în care ne exprimăm emoțiile reprezintă comportamente învățate.

De mic, copilul poate înțelege din reacțiile părinților săi dacă este în regulă să fie trist, să plângă, să fie furios sau trebuie mereu să fie vesel și bucuros. Cu siguranță ați auzit diverși părinți spunând: „Nu mai fi trist. Unde este zâmbetul tău? Haide, să-l văd!” sau „Lasă, nu-i nimic, nu te enerva. Trece.”.

Roata emoțiilor și beneficiile utilizării acesteia

A-l învăța pe copilul nostru despre emoții reprezintă una dintre provocările cele mai importante din viața de părinte. Este important să-l stimulăm să-și dezvolte inteligența emoțională. Iar inteligența emoțională reprezintă capacitatea de a înțelege ce emoții trăiește, de a identifica ce se ascunde în spatele acestor emoții și de a le exprima.

Tărâmul emoțiilor este unul foarte complex și a fost explorat de-a lungul timpului de mai mulți cercetători. Unul dintre aceștia, Robert Plutchik, psiholog în cadrul Albert Eninstein College of Medicine și profesor în cadrul University of South Florida din Statele Unite ale Americii, a creat în 1980 o roată a emoțiilor prin care a dorit să evidențieze modul cum se combină emoțiile.

Așadar, teoria privind emoțiile a lui Plutchik pornește de la câteva emoții de bază care se pot combina între ele pentru a genera alte emoții și tot așa. Practic, putem spune că niciodată nu simțim doar o singură emoție, că putem simți în același timp frică și dezgust sau bucurie și încredere.

Roata emoțiilor cuprinde 24 de emoții și 3 niveluri de intensitate. 

Cele 24 de emoții se împart în 8 emoții primare:

  1. Bucurie, 
  2. Încredere, 
  3. Tandrețe, 
  4. Pasiune, 
  5. Dezgust, 
  6. Frică,
  7. Tristețe, 
  8. Furie

8 emoții secundare:

  1. Iubire, 
  2. Teamă, 
  3. Supunere, 
  4. Remușcare, 
  5. Respingere, 
  6. Dispreț, 
  7. Optimism, 
  8. Agresivitate. 

Și 8 emoții de nivelul al treilea:

  • Satisfacție, 
  • Atracție, 
  • Atașament, 
  • Interes, 
  • Mâhnire, 
  • Respingere, 
  • Sperietură, 
  • Frustrare.

O altă roată a emoțiilor este cea propusă de Gloria Willcox, doctor în psihologie la The Network of Christian Counseling Centers, St. Luke’s United Methodist Church, St. Petersburg, Florida, SUA.

Designul roții propuse de ea pornește de la 6 emoții: Frică, Furie, Dezgust, Tristețe, Fericire și Surpriză. Din aceste 6 emoții a reușit să identifice un spectru de 72 de emoții dispuse pe încă 2 niveluri de intensitate, pe lângă cele de bază. În limba română, unele emoții au fost de surprinse în câte două emoții. Spre exemplu, mândru se împarte în încrezător și sentiment al reușitei.

Utilizarea roții emoțiilor, indiferent pe care dintre cele două modele vei alege să o utilizezi în relație cu copilul tău, are o serie de 5 beneficii:

  1. Ca părinte, vei putea identifica mult mai ușor care este cauza, emoția, din spatele anumitor comportamente, în special a celor mai puțin dezirabile.
  2. Atunci când vei putea identifica în mod corect emoțiile prin care trece copilul tău, acesta se va simți înțeles, văzut, valorizat și va coopera cu mai multă ușurință. Adică poți influența înclusiv coportamentul copilului, fără a recurge la pedepse sau recompense.
  3. Copilul tău va învața de mic să-și identifice emoțiile, să le accepte și să și le exprime într-un mod acceptat de societate și benefic pentru el ca persoană. Copilul tău își va dezvolta abilitatea de a-și identifica și accepta propriile emoții, fiind mai puțin predispus la anxietate, depresie sau crize de furie.
  4. Dacă emoțiile sunt identificate cu ușurință și sunt permise, indiferent de conotația acestora, atunci copilul tău va crește într-un mediu în care simte că se poate exprima și că poate discuta despre ele. Va deveni o persoană echilibrată din punct de vedere emoțional.
  5. O dată identificată emoția de tine și de către copilul tău, acesta va deveni din ce în ce mai capabil să fie mai independent și să dobândească autocontrol. Va fi capabil să identifice metode de exprimare și de liniștire care să-l ajute să devină o persoană încrezătoare în sine și responsabilă. 

Cum îi putem învăța pe copiii noștri despre emoții

Mai sus ai putut citi despre emoții și de ce este important să-i învățăm pe copii despre ele. În rândurile de mai jos vei afla cum îl putem învăța la modul concret pe copilul noștru despre emoții. Îți propunem câteva metode:

  • Prin joc și joacă.
  • Prin a fi noi înșine un exemplu: le demonstrăm că ne cunoaștem emoțiile, că le acceptăm și că știm cum să le manifestăm. 
  • Prin a crea un mediu de acceptare, toleranță și empatie pentru orice fel de emoție. Ca și cum am spune copilului: „Este în regulă să fii trist. Sunt aici lângă tine” sau „Este în regulă să fii furios. Știu că îți este greu acum. Sunt alături de tine. Te accept așa cum ești”.

După cum am mai scris și mai sus, am fost crescuți cu „E rușine să…” și „Nu e frumos să…”, așa că și nouă ne vine greu să ne explorăm propriile sentimente. De aceea, ideile de jocuri de mai jos te pot ajuta atât să-l înveți pe copilul tău despre emoții, cât și să fii tu mai conștientă de propriile stări emoționale.

După ce vine de la grădiniță sau școală, îți propunem să-l întrebi cum s-a simțit astăzi? Și poți să-i oferi chiar răspunsuri ajutătoare: Ai fost vesel? Trist? Furios? Entuziasmat? Puteți face chiar un desen cu emoțiile prin care a trecut.

Dacă are dificultate în a înțelege și denumi anumite emoții îl poți ruga să-și imagineze anumite situații: Cum te simți când cineva îți ia jucăria la grădiniță? Cum te simți când vine mătușa/ bunica și te strânge în brațe? Cum te-ai simțit de ziua ta cu atâta lume în jurul tău? Cum te-ai simțit când ai primit cadoul pe care ți l-ai dorit de multă vreme?

Există și jocuri care pot fi achiziționate pe baza roții emoțiilor: cărți de joc, seturi de imagini cu emoții sau situații sau o roată cartonată sau magnetică. De asemenea, poți chiar tu să desenezi o roată, să scrii și să colorezi toate emoțiile, iar apoi să scrii pe câteva bilețele tot felul de întrebări ori situații.

Copilul va extrage un bilețel și va arăta cu degetul pe roată ce emoție simte. Vă mai puteți juca și să mimați fiecare emoția pe baza unui bilețel extras.

Cei de la Mentally Healthy Schools ne-au pus la dispoziție un model de roată a emoțiilor, în limba engleză. O poți descărca de aici

Copiii noștri trec prin anumite stări emoționale, iar rolul nostru este să-i ajutăm în acest proces de dezvoltare socio-emoțională. Dar nu putem face foarte bine acest lucru, dacă noi nu suntem familiarizați cu tipurile de emoții. Este perfect ok să le spunem copiilor: „Sunt furioasă că am spart vaza mea preferată”, „Sunt copleșită de câtă treabă am de făcut” sau „Sunt foarte mândră de tine și de progresele tale.”.

Dacă noi știm să ne manifestăm furia, de exemplu, va învăța și copilul nostru cum s-o exprime într-un mod dezirabil. De asemenea, în felul acesta, putem creea un mediu de acceptare, toleranță și empatie în care copilul să se simtă în siguranță și confortabil să-și exprime emoțiile.

Cunoașterea propriilor emoții reprezintă, în primul rând, o metodă de auto-cunoaștere. Iar, echipândul pe copilul nostru cu abilitățile necesare cunoașterii emoțiilor, îl ajutăm să devină un adult asumat. Ceea ce cu toții ne dorim să se întâmple.

Despre emoții și modul de gestionare a acestora învață și bonele pregătite de noi. Te invităm să citești acest articol ca să înțelegi mai bine diferența dintre o bonă care are experiență de lucru și una care a parcurs un curs de formare. Este ca și atunci când cânți la pian după ureche versus atunci când exersezi ghidat de un profesor.

❤️ Ajută-ne cu un share la acest articol pentru a ajunge la cât mai mulți părinți interesați de starea de bine și dezvoltarea emoțională a copilului lor.

L-ai găsit util? Poate le-ar plăcea și cunoștințelor tale. Dar nu putem ști dacă nu dai share, nu? :)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top